Horea Murgu Blog

« Fără emoţii, întunericul nu poate fi transformat în lumină şi nici apatia în mişcare », Carl Jung.

„Trebuie să înţelegeţi că emoţiile pe care le trăiţi chiar în acest moment sunt un dar, un punct de reper, un sprijin, o chemare la fapte. Dacă vă înăbuşiţi emoţiile şi încercaţi să le aruncaţi din viaţa dvs. Sau dacă le amplificaţi şi le permiteţi să preia controlul, înseamnă că distrugeţi una dintre cele mai preţioase resurse ale existenţei dvs”, Anthony Robbins, „Descoperă forţa din tine” (ed. Curtea Veche, 2002). Autorul sugerează şase paşi spre dominarea emoţiilor:

- încearcă să identifici ceea ceea ce simţi defapt;

- recunoaşte şi preţuieşte emoţiile tale, distilă-le şi ia-ţi-le în sprijin;

- fii cît mai atent şi analitic, privind mesajul emoţiilor tale; (aici sunt multe tehnici de exersat)

- fii încrezător în emoţiile tale autentice (distingele de prejudecăţi);

- asigură-te că ceea ce faci azi, s-ar putea face – poate mai bine şi fă-o ! mereu mai atent ;

- etuziasmează-te de ce-ţi propui şi fii proactiv.

Bunul simţ, la care de multe ori facem apel, sau ne amăgim că ne conduce, nu este virtutea cea mai des întîlnită (citeşte : răspîndită), tocmai pentru că puţini ascultă cu inima, iar bunul simţ e din familia raţiunii inimii, nu din familia inimii raţiunii.

Iaca, iar am ajuns ca un serios inginer de sunet ce sunt (… am fost ) la … ascultare.

Între noi fie vorba, majoritatea oamenilor nu contemplă ce şi cum, aud. Nu se gîndesc că auzul e un simţ fără pleoape, că aud zi şi noapte, conştient şi de cele mai multe ori inconştient. Majoritatea nu se gîndesc că aud dinainte de a fi ieşit în lumea asta, din pîntecele mamei, că auzul e simţul cel mai cuplat cu « string-urile » viului, cu pulsurile vieţii, cu ritmurile sale. Majoritatea oamenilor nu ascultă analitic, critic, nici la propriu (…sunete), nici la figurat (…semnalele celor din jur). Vor în schimb să fie ascultaţi. Numai că, pentru a fi auziţi mai întîi trebuie să ne asigurăm că ne aşezăm în poziţii din care putem fi ascultaţi. Ascultarea, sub toate aspectele - semnificative ca profunzimi ale sensurilor sale în limba română - este al doilea pas spre coerenţă personală, spre închegarea de Caracter, spre Integritatea dorită de orice formulă sau doctrină de dezvoltare personală.

În comunicarea cu cei din jur nu uitaţi că sinceritatea, onestitatea mai bine zis, fiindcă sinceritatea are prea multe trimiteri acumulate pe parcursul trecerii conceptului prin lume, onestitatea, transparenţa este condiţia de bază, prima condiţie, care trebuie atinsă (verificată) înainte de a prefigura orice conţinut de transmis.

Verificaţi deci mai întîi că aţi atins-o şi o puteţi menţine, atunci cînd …puteţi amîna comunicări importante !.

Pare paradoxal, nu ? Gîndiţi-va, şi sigur îmi veţi da dreptate, … dacă mai ajustaţi unele prejudecăţi. Sinceritatea este de multe ori şi un … scut. Nu abuzaţi de acestă armă, fiindcă o tociţi. Bine folosită îi dezarmează pe adversari, dar nu uitaţi că în acelaşi timp, onestitatea este o oglindă transparentă, nedistorsionantă (o oglindă veneţiană, ducat nu tocmai onest ) pentru cei cărora doreşti să le dai un feed-back valid, pentru cei de care îţi pasă, pentru cei cărora le doreşti creşterea, pentru cei care te ţin, te consideră, drept coach sau mentor, mai mult sau mai puţin oficial, în viaţa lor.

De aceea vă invit să transmiteţi judecăţi numai cînd sunteţi solicitat expres pentru a face aşa ceva, iar în acest caz faceţi-o cu mult echilibru, accentuînd cît mai mult pe fapte, pe alternative, pe lucruri, situaţii, contexte, valori pe care le poate vedea oricine care se preocupă de subiect. De regulă transmiteţi constatări, fapte, observabile, cum zic fizicienii atomişti, nu judecăţi personale.

Gîndeşte şi acţionează dincolo de bariere şi convenţii. Operează dintr-o perspectivă universală. Învaţă să-ţi multiplici energia, creativitatea, inteligenţa, baza de informaţii şi experienţa.

Leaderii văd ce ar putea deveni ei şi cei pe care îi slujesc – nu ceea ce sunt ei azi.

Porneşte de la premiza că eşti creativ. Creativ înseamnă că eşti inovativ, că descoperi noi semnificaţii, conexiuni sau noi posibilităţi în lucruri familiare, că poţi inventa noi feluri de a-ţi atinge scopurile.

« Nu suntem nişte fiinţe umane aflate într-o călătorie spirituală. Suntem fiinţe spirituale aflate într-o călătorie umană » zice Stephen Covey şi chiar ne îndeamnă cu această sentinţă la un alt mindset, acela al Inteligenţei Spirituale, cum o numeşte el, stimulativ.